 |
 |
Baciu, Stefan-Aurel (1918 - 1993)
- poet, eseist, memorialist, ziarist, critic de arta, traducator, diplomat, profesor universitar.
Bacalaureat al Liceului "Andrei Saguna" in 1937, licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti, in 1941. Plecat din tara in 1946, ca Atasat, apoi Consilier de Presa la Legatia Regala a Romaniei din Berna, exilat politic la sfarsitul anului 1948. A trait in Brazilia, ca ziarist si scriitor (1949-1962) si in SUA, unde si-a inceput si desavarsit cariera universitara, ca Profesor de Literatura braziliana si Civilizatie hispano-americana (1962-1964, in statul Washington, la Seattle; 1964-1993, in Hawaii, la Honolulu). Este romanul cel mai cunoscut (si recunoscut, mai ales ca formator) in cultura latino-americana. Numele sau se afla inscris in enciclopedii si istorii ale literaturii din arealul respectiv.
Desi cetatean al lumii (interzis in Romania pana in 1990), Stefan Baciu a pastrat in permanenta legatura cu patria, iar poeziile originale si intreaga memorialistica - scrise aproape numai in romaneste - evoca incontinuu oameni, locuri si istorii trecute, dezvaluind un sentimental cu nostalgia originii, a cuvantului neaos romanesc si demonstrandu-i dorul de acasa. Pretutindeni s-a recomandat ca "brasovean, ortodox si cosmopolit" (pe cat de cosmopolit, pe atat de roman!)
Autor a peste 100 de volume (in romana, portugheza, germana si spaniola, traduse partial si in engleza) si al catorva mii de articole si studii publicate din Romania pana in Hawaii, adica pe intregul mapamond, Stefan Baciu este, in sfarsit, recuperat si reconsiderat in literatura si cultura din propria-i tara.
- Poemele poetului tanar (1935; 1991- ed. a II-a) - volum de debut, premiat de Fundatiile Regale si Societatea Scriitorilor Romani, Poeme de dragoste, Micul dor, Cautatorul de comori, Muzica sferelor, Analiza cuvantului dor, Poemele poetului pribeag, Poemele poetului Stefan Baciu, Sub Tampa in Honolulu (1973), Poemele poetului singur (1980; 1993- ed. a II-a), Palmierii de pe Dealul Melcilor, Praful de pe toba si Microportrete, Mira.
Barac (Popovici), Ioan (1776 - 1848)
- scriitor
S-a nascut in localitatea Alamor, judetul Sibiu. In 1801 era dascal "normalicesc" la Avrig, iar in 1802
devine dascal la scoala romeneasca din Scheii Brasovului. Cunoscator al limbilor latina, maghiara si
germana, din 1805 pana la sfarsitul vietii sale este translator la primaria din Brasov.
A realizat
traduceri din Shakespeare, Marmontel, Gessner, Schiemann, etc.
Lucrari:
-1837, Foaia duminicii, primul periodic romanesc brasovean
-1801, Istorie despre Arghir cel frumos si Elena cea frumoasa si pustiita craiasa, etc.
Baiulescu, Bartolomeu (1831 - 1909)
- protopop, istoric si economist
S-a nascut la 11 iunie 1831 in orasul Zarnesti, judetul Brasov. Intre anii 1851 - 1857 a profesat ca
invatator si preot, deschizand in propria-i locuinta clasa a doua a scolii din Zarnesti unde se invata
scrisul si cititul cu litere latine. In 1857 a fost numit preot ortodox la biserica romaneasca din
Cetatea Brasovului. Pana la sfarsitul vietii sale va desfasura o opera de scolarizare si de popularizarea
a meseriilor printre romani.
Este intemeietorul "Asociatiunii meseriasilor romani" din Brasov.
Lucrari:
- 1886, Meseriasul roman, foaie pentru invatatura si petrecere, alcatuita pentru meseriasi si toti iubitorii de meserii
- 1898, Monografia comunei bisericesti gr. or. romane a Sfintei Adormiri din cetatea Brasovului cu acte si dovezi, etc.
Baritiu, George (1821 - 1893)
- pedagog, om politic, istoric si ziarist, intemeietorul presei romanesti din Transilvania
In 1836 se stabileste in Brasov unde ramane timp de 42 ani, timp in care desfasoara o bogata activitate
culturala si politica. Intre 1836 - 1845 a fost profesor la scoala romaneasca din Cetatea Brasovului.
In 1848 participa la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai si semneaza protocoalele si petitiile catre imparat,
in calitate de vicepresedinte. In martie 1849 se refugiaza la Campina unde este arestat, dus la Ploiesti
si apoi expulzat la Cernauti. Lupta pentru ridicarea culturala a poporului roman, sprijina infiintarea
gimnaziului romanesc din Brasov, sustine construirea caiii ferate din Transilvania. In 1866 este ales
membru al Societatii Academice Romane din Bucuresti, devenind in 1893 presedintele acestei institutii.
Infiinteaza: Gazeta de Transilvania, Astrei, Observatoriul; Moare la 3 mai 1893 in Sibiu.
Lucrari:
-Foaia pentru minte, inima si literatura
-12 martie 1838, Gazeta de Transilvania, cea dintai gazeta politica a romanilor transilvaneni pe care o conduce pana in 1850
-1889 - 1891, Parti alese din istoria Transilvaniei pe doua sute de ani in urma
-Analele Academiei Romane, etc.
Pag.1
[2]
[3]
[4]
[5]
|
|
|
| |
|
