destinatia zilei
 Bistro de l'Arte

Bistro de l'Arte

Bistro de l’Arte este una dintre bijuteriile ascunse din centrul istoric al orasu...

Expoziţia de fotografie Robert Capa

  • Din 08 Nov 2011 până în 11 Dec 2011
  • Locaţie: Muzeul de Arta
Recomandă:

Muzeul de Artă Braşov găzduieşte în perioada 26 octombrie - 11 decembrie 2011 Expoziţia de fotografie Robert Capa. Expoziţia reuneşte fotografii din colecţia Muzeului Maghiar al Fotografiei din Kecskemét. Expoziţie itinerată cu sprijinul Centrului de Coordonare Culturală a Republicii Ungare.

Robert Capa (1913-1954) este unul dintre cei mai celebri fotografi ai secolului XX. Născut la Budapesta, Endre Ernő Friedmann, ajuns faimos sub pseudonimul Robert Capa, a avut o biografie fascinantă, participând în calitate de fotoreporter de război la evenimente definitorii pentru istoria secolului XX (războiul civil din Spania, debarcarea din Normandia, războiul din Indochina). Fotografiile sale au făcut înconjurul lumii, fiind publicate de reviste prestigioase. 

Cele 68 de fotografii incluse în cadrul expoziţiei ilustrează principalele momente din cariera de fotoreporter a lui Robert Capa: războiul civil din Spania (1936-1939), campania forţelor aliate în nordul Africii, Sicilia şi sudul Italiei (1943), debarcarea din Normandia (6 iunie 1944 - D Day), călătoriile în Uniunea Sovietică (1947) şi Ungaria (1948), etc.


Robert CAPA / FRIEDMANN Endre Erno
Budapesta, 22 octombrie 1913 – Thai-Binh, 25 mai 1954

Încă din liceu, în 1929, la sugestia scriitorului Kassák Lajos este preocupat de jurnalism, iar din 1930 începe să fotografieze. Datorită orientărilor şi activităţii sale politice de stânga este nevoit să părăsească Ungaria, şi în 1931 să se stabilească la Berlin unde studiază gazetăria la Şcoala Superioară Politică (Deutsche Hochschule für Politik).

Devine laborant şi asistent la agenţia foto „Dephot” (Deutscher Photodienst), care îl acreditează pentru relizarea fotografierii lui Lev Troţki aflat la Kopenhaga cu prilejul unei conferinţe studenţeşti. Devine cunoscut datorită acestor fotografii, revista „Weltspiegel” publicându-le pe pagini întregi.

În 1933 călătoreşte la Viena şi Budapesta, iar din septembrie se stabileşte la Paris, unde lucrează sub numele André Friedmann, fără succese deosebite şi în permanentă jenă financiară. Celălalt André (André Kertész) îl ajută procurându-i comenzi, asigurându-i relaţii şi amiciţii. În 1934 revista „Vu” îi publică primul fotoreportaj, după care îşi schimbă numele în Robert Capa. Între 1936–1939, din însărcinarea revistei franceze de stânga „Regard” relizează împreună cu iubita sa Gerda Taro fotografii din războiul Civil Spaniol, printre care şi prima fotografie devenită clasică „Moartea unui membru al miliţiilor revoluţionare”.

În 1938 lucreză în China, ca membru al unei echipe de filmare, imortalizând evenimente ale invaziei japoneze. Se reîntoarce în Spania şi fotografiază căderea Barcelonei. Revista „Life” îi publică lucrările. Cu sprijinul lui Stefan Lorant fotografiile sale sunt publicate şi în „Weekly Illustrated” şi „Picture Post”. Dealtfel Stefan Lorant est autorul sloganului „Capa – cel mai mare fotoreporter de război”.
 
Înainte de declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial se stabileşte în Statele Unite, obţinând statutul de corespondent de război pentru Europa, cu toate că era cetăţean al unui stat beligerant. Din 1941 fotografiază în Anglia, în Nordul Africii, în Italia, iar în ziua D (D-day) se află printre ostaşii Forţelor Aliate, care debarcă pe coastele Normandiei. A relizat fotoreportaje despre eliberarea Franţei, a Parisului, despre ultima ofensivă a germanilor în Belgia şi despre căderea Leipzigului.

În 1945 obţine cetăţenia americană şi este distins cu numeroase ordine şi decoraţii sub acelaşi nume – Robert Capa. Între 1945–1946, de dragul actriţei Ingrid Bergman lucrează ca operator-asistent la Hollywood, scriind în acelaşi timp şi un scenariu de film, având ca temă propria sa viaţă. În 1947 împreună cu marele scriitor George Steinbeck efectuează o călătorie în Uniunea Sovietică, unde relizează reportaje despre viața cotidiană a oamenilor. Vizitează Turcia şi transmite momente ale naşterii statului Israel. În acest timp imortalizează luptele de eliberare ale Ierusalimului.

În 1948 petrece 6 săptămâni în Ungaria, realizând imagini ale influenţei tot mai crescânde ale ideologiei comuniste în această ţară. În 1947 este distins cu ordinul „United States Medal of Freedom”, an în care pune bazele agenţiei „Magnum”, împreună cu Henri Cartier-Bresson, David Seymour, George Rodger, William Vandivert, soţia acestuia şi cu Maria Eisner. 

În 1954 realizează fotoreportaje în Japonia şi acceptă însărcinarea revistei „Life” de a imortaliza aspecte ale războiului colonial dus de Franţa în Indochina. În timpul unei misiuni cade victimă exploziei unei mine. I se organizează funeralii oficiale, şi primeşte post-mortem distincţia franceză „Croix de Guere” cu frunze de palmier.

Comentarii
Adaugă comentariu
turism
Biserica Neagra

Biserica Neagra

Edificiu de secol XVI, cunoscut initial sub numele de Biserica Sfanta M...

Bastionul Tesatorilor

Bastionul Tesatorilor

Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte bastioane construite...

Biserica fortificata din Viscri

Biserica din Viscri

In Viscri (germana: Deutsch-Weiskirch, maghiara: Szaszfeheregyhaza) ma...