Biserica fortificata din Ghimbav

• 

Satul Ghimbav (germana: Weidenbach, maghiara: Vidombak, saseasca: Wedjebichapare) apare pentru prima data in documente in 1420, cand regele Sigismund de Luxemburg ii sfatuia pe locuitorii comunitatii sa se alature celor din Sanpetru, Harman si Bod si sa contribuie la ridicarea intariturilor din piatra ale Cetatii Brasov. Localitatea este devastata de o invazie turceasca in 1422.
 In 1469 Ghimbavul cade victima unui mare incendiu care distruge numeroase cladiri. Principele Gabriel Bathory incendiaza pe la 1611 mai multe asezari printre care se afla si Ghimbavul.
Biserica si clopotnita sunt construite in jurul anului 1300 ca o bazilica trinavata care are in zona de est un cor si la nord o sacristie, iar in partea de vest se ridica un turn masiv construit din tuf vulcanic.
In sec. al XV-lea s-a ridicat in jurul bisericii un zid de incinta din piatra si caramida si un sant cu apa de jur imprejur. In zona de sud-est exista un pod de trecere aparat de un masiv turn de poarta. Cetatea bisericii a fost incendiata in 1642 din cauza unui fulger.
In 1666 primaria se muta in interiorul cetatii bisericii si se dezvolta din nou biserica. In 1940 majoriatea caselor din curtea bisericii au fost demolate, iar zidul din jurul bisericii a cazut in ruina.